dispecer - explicat in DEX

dispecer (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DISPÉCER, dispeceri, s. m. Tehnician sau sistem automat care urmărește, coordonează și reglementează operativ mersul producției dintr-o întreprindere, care supraveghează mișcarea trenurilor pe o anumită porțiune a liniei etc. – Din engl., fr. dispatcher.

dispecer (Dicționar de neologisme, 1986)
DISPÉCER s.m. Funcționar sau tehnician care controlează și reglementează permanent un proces tehnic; tehnician care supraveghează mersul trenurilor pe o porțiune anumită a liniei. [Scris și dispatcher. / < engl. dispatcher].

dispecer (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DISPÉCER s. m. 1. tehnician sau sistem automat care coordonează operativ și centralizat mersul producției într-o întreprindere, traficul portuar, mersul trenurilor și al altor mijloace de transport în comun pe o porțiune anumită a liniei, repartiția energiei electrice etc. 2. funcționar care asigură primirea și repartizarea vizitatorilor în hoteluri. (< engl., fr. dispatcher)

dispecer (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
dispécer s. m., pl. dispéceri

dispecer (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DISPÉCER, dispeceri, s. m. Tehnician sau sistem automat care urmărește, coordonează și reglementează operativ mersul producției dintr-o întreprindere sau, la căile ferate, supraveghează mersul trenurilor pe o anumită porțiune a liniei etc. – Din engl., fr. dispatcher.