dichicĭ - explicat in DEX

dichici (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DICHÍCI, dichiciuri, s. n. (Reg.) Unealtă folosită în cizmărie pentru a face desene pe talpa, pe căputa etc. încălțămintei. – Din magh. dikics.

dichici (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
dichíci (reg.) s. n., pl. dichíciuri

dichici (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DICHÍCI, dichiciuri, s. n. (Reg.) Cuțit de cizmărie cu care se fac desene pe talpa sau pe căputa încălțămintei. — Din magh. dikics.

dichicĭ (Dicționaru limbii românești, 1939)
dichícĭ n., pl. e (ung. dikics). Nord. Un fel de cuțit cizmăresc de făcut ornamente.