diastemă (Dicționar de neologisme, 1986)DIASTÉMĂ s.f. 1. Fisură congenitală.
2. Spațiu anormal între dinții incisivi frontali; (
pop.) strungăreață.
3. (
Geol.) Interval de timp între depunerea unui depozit de sedimente și depunerea depozitului imediat următor. [Var.
diastem s.n. / < fr.
diastème, cf. gr.
diastema – interval].
diastemă (Marele dicționar de neologisme, 2000)DIASTÉMĂ s. f. 1. fisură congenitală. 2. spațiu anormal între dinții incisivi frontali; strugăreață. 3. (geol.) interval de timp între depunerea unui depozit de sedimente și depunerea depozitului imediat următor. (< fr.
diastème)
diastemă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!diastémă (di-as-te-/-a-ste-) s. f.,
g.-d. art. diastémei; pl. diastéme