diastemă (Dicționar de neologisme, 1986)DIASTÉMĂ s.f. 1. Fisură congenitală.
2. Spațiu anormal între dinții incisivi frontali; (
pop.) strungăreață.
3. (
Geol.) Interval de timp între depunerea unui depozit de sedimente și depunerea depozitului imediat următor. [Var.
diastem s.n. / < fr.
diastème, cf. gr.
diastema – interval].