dialectologic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DIALECTOLÓGIC, -Ă, dialectologici, -ce, adj. Privitor la dialecte sau la dialectologie, care aparține dialectelor sau dialectologiei. [
Pr.:
di-a-] – Din
fr. dialectologique.dialectologic (Dicționar de neologisme, 1986)DIALECTOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la dialecte sau la dialectologie. [Cf. fr.
dialectologique].
dialectologic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)dialectológic (di-a-) adj. m.,
pl. dialectológici; f. dialectológică, pl. dialectológicedialectologic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DIALECTOLÓGIC, -Ă, dialectologici, -ce, adj. Privitor la dialecte sau la dialectologie, care aparține dialectelor sau dialectologiei. [
Pr.:
di-a-] — Din
fr. dialectologique.