dialectal - explicat in DEX

dialectal (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DIALECTÁL, -Ă, dialectali, -e, adj. (Despre cuvinte, expresii, termeni, vorbire) Caracteristic unui dialect; care aparține sau se referă la un dialect. [Pr.: di-a-] – Din fr. dialectal.

dialectal (Dicționar de neologisme, 1986)
DIALECTÁL, -Ă adj. (Despre cuvinte, expresii etc.) Al unui dialect, de (din) dialect sau grai. [Cf. fr. dialectal].

dialectal (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DIALECTÁL, -Ă adj. referitor la dialect; propriu unui dialect. (< fr. dialectal)

dialectal (Dicționaru limbii românești, 1939)
* dialectál, -ă adj. (d. dialect). Relativ la dialect: cuvinte dialectale. Adv. A vorbi dialectal.

dialectal (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
dialectál (di-a-) adj. m., pl. dialectáli; f. dialectálă, pl. dialectále

dialectal (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
dialectal a. relativ la dialect: forme dialectale.

dialectal (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DIALECTÁL, -Ă, dialectali, -e, adj. (Despre cuvinte, expresii, termeni, vorbire) Caracteristic unui dialect; care aparține unui dialect; privitor la un dialect. [Pr.: di-a-] — Din fr. dialectal.