dezbrobodi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DEZBROBODÍ, dezbrobodésc, vb. IV.
Refl. A-și scoate, a-și lua de pe cap broboada, basmaua, năframa etc. –
Dez- + [îm]
brobodi.dezbrobodi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)dezbrobodí (a ~) vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. dezbrobodésc, imperf. 3
sg. dezbrobodeá; conj. prez. 3
să dezbrobodeáscădezbrobodi (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DEZBROBODÍ, dezbrobodesc, vb. IV.
Refl. A-și scoate, a-și lua de pe cap broboada, basmaua, năframa etc. —
Pref. dez- + [îm]
brobodi.