devalizare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DEVALIZÁRE, devalizări, s. f. Faptul de
a devaliza. –
V. devaliza.devalizare (Dicționar de neologisme, 1986)DEVALIZÁRE s.f. Acțiunea de a devaliza și rezultatul ei. [<
devaliza].
devalizare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)devalizáre s. f.,
g.-d. art. devalizắrii; pl. devalizắridevalizare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DEVALIZÁRE, devalizări, s. f. Faptul de
a devaliza. —
V. devaliza.