desublima (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DESUBLIMÁ, desublimez, vb. I.
Intranz. și
tranz. (
Fiz.; despre substanțe) A trece sau a face să treacă direct din stare gazoasă în stare solidă. – Din
fr. désublimer.desublima (Dicționar de neologisme, 1986)DESUBLIMÁ vb. I. intr. (
Despre substanțe) A trece direct din stare gazoasă în stare solidă. [< fr.
désublimer].
desublima (Marele dicționar de neologisme, 2000)DESUBLIMÁ vb. intr., tr. (despre substanțe) a trece direct din stare gazoasă în stare solidă. (< fr.
désublimer)
desublima (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DESUBLIMÁ, desublimez, vb. I.
Intranz. și
tranz. (
Fiz.; despre substanțe) A trece sau a face să treacă direct din stare gazoasă în stare solidă. — Din
fr. désublimer.