destabilizator - explicat in DEX

destabilizator (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DESTABILIZATÓR, -OÁRE, destabilizatori, -oare, adj. Care destabilizează. – Destabiliza + suf. -tor.

destabilizator (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DESTABILIZATÓR, -OÁRE adj. care destabilizează. (< destabiliza + -tor)

destabilizator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
*destabilizatór (des-ta-/de-sta-) adj. m., pl. destabilizatóri; f. sg. și pl. destabilizatoáre

destabilizator (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DESTABILIZATÓR, -OÁRE, destabilizatori, -oare, adj. Care destabilizează. – Destabiliza + suf. -tor.