desproprietări - explicat in DEX

desproprietări (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DESPROPRIETĂRÍ, desproprietăresc, vb. IV. Tranz. A lua cuiva dreptul de proprietate. [Pr.: -pri-e-] – Des¹- + [îm]proprietări.

desproprietări (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
desproprietărí (a ~) (-pro-pri-e-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. desproprietărésc, imperf. 3 sg. desproprietăreá; conj. prez. 3 să desproprietăreáscă

desproprietări (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DESPROPRIETĂRÍ, desproprietăresc, vb. IV. Tranz. A lua cuiva dreptul de proprietate. [Pr.: -pri-e-] — Pref. des- + [îm]proprietări.

desproprietărì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
desproprietărì v. a expropria.