deshumare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DESHUMÁRE, deshumări, s. f. Acțiunea de
a deshuma și rezultatul ei; exhumare. –
V. deshuma.deshumare (Dicționar de neologisme, 1986)DESHUMÁRE s.f. Acțiunea de a deshuma; exhumare. [<
deshuma].
deshumare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)deshumáre s. f.,
g.-d. art. deshumắrii; pl. deshumắrideshumare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DESHUMÁRE, deshumări, s. f. Acțiunea de
a deshuma și rezultatul ei; exhumare. —
V. deshuma.