deshidratare - explicat in DEX

deshidratare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DESHIDRATÁRE, deshidratări, s. f. Acțiunea de a (se) deshidrata și rezultatul ei; eliminare totală sau parțială a apei pe care o conține un corp în mod normal. ♦ (Med.) Pierdere anormală a apei din țesuturile organice prin transpirație, prin vomă repetată sau prin scaune diareice. – V. deshidrata.

deshidratare (Dicționar de neologisme, 1986)
DESHIDRATÁRE s.f. Acțiunea de a (se) deshidrata și rezultatul ei; eliminare a apei dintr-un material sau din moleculele unei substanțe. ♦ (Med.) Pierdere anormală a apei din țesuturile organice prin transpirație, prin vărsături repetate sau scaune diareice. [< deshidrata].

deshidratare (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DESHIDRATÁRE s. f. 1. eliminare a apei dintr-un material sau din moleculele unei substanțe. 2. pierdere anormală a apei din țesuturile organice prin transpirație, vărsături repetate sau scaune diareice. (< deshidrata)

deshidratare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
deshidratáre (-hi-dra-) s. f., g.-d. art. deshidratắrii; pl. deshidratắri

deshidratare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DESHIDRATÁRE, deshidratări, s. f. Acțiunea de a (se) deshidrata și rezultatul ei; eliminare totală sau parțială a apei pe care o conține un corp în mod normal. ♦ (Med.) Pierdere anormală a apei din țesuturile organice prin transpirație, vomă repetată sau diaree. — V. deshidrata.