deshidratant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DESHIDRATÁNT, -Ă, deshidratanți, -te, s. m. adj. (Substanță) care deshidratează. – Din
fr. déshydratantdeshidratant (Dicționar de neologisme, 1986)DESHIDRATÁNT s.m. Substanță folosită pentru deshidratare. [Cf. fr.
déshydratant].
deshidratant (Marele dicționar de neologisme, 2000)DESHIDRATÁNT, -Ă adj., s. m. (substanță) folosită pentru deshidratare. (< fr.
déshydratant)
deshidratant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*deshidratánt1 (-hi-dra-) adj. m.,
pl. deshidratánți; f. deshidratántă, pl. deshidratántedeshidratant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*deshidratánt2 (-hi-dra-) s. m.,
pl. deshidratánțideshidratant (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DESHIDRATÁNT, -Ă, deshidratanți, -te, s. m.,
adj. (Substanță) care deshidratează. — Din
fr. deshydratant.