deshăma - explicat in DEX

deshăma (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DESHĂMÁ, deshám, vb. I. Tranz. A scoate hamul de pe cal; a desprinde calul de la un vehicul. – Des¹- + [în]hăma.

deshăma (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
deshămá (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. deshám, 2 sg. deshámi, 3 deshámă; conj. prez. 3 să desháme

deshăma (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DESHĂMÁ, deshám, vb. I. Tranz. A scoate hamul de pe cal; a desprinde calul de la un vehicul. — Pref. des- + [în]hăma.

deshămà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
deshămà v. a scoate caii din hamuri.