desfăcut - explicat in DEX

desfăcut (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DESFĂCÚT², -Ă, desfăcuți, -te, adj. 1. (Despre un obiect formând un tot) Descompus, desprins (în bucăți); răsfirat, împrăștiat, demontat. 2. (Jur.) Anulat. 3. (Despre haine) Descheiat, dezlegat. ♦ (Despre scrisori, pachete etc.) Deschis. – V. desface.

desfăcut (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DESFĂCÚT¹ s. n. Desfacere. – V. desface.

desfăcut (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
desfăcút s. n.

desfăcut (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DESFĂCUT¹ s. n. Desfacere. — V. desface.

desfăcut (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DESFĂCÚT², -Ă, desfăcuți, -te, adj. 1. (Despre obiecte formând un tot) Descompus, desprins (în bucăți); răsfirat, împrăștiat, demontat. 2. (Jur.) Anulat. 3. (Despre haine) Descheiat, dezlegat. ♦ (Despre scrisori, pachete etc.) Deschis. — V. desface.