derivație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DERIVÁȚIE, derivații, s. f. 1. Ramificație secundară, temporară sau permanentă, a unui curs de apă, a unei canalizări, a unui circuit electric, a unei conducte de fluid sau a unei căi de comunicație.
2. Abatere a unui proiectil din planul de tragere, cauzată de rotația în jurul axei sale.
3. Derivare (
1).
4. Operație în cadrul analizei matematice, folosită pentru a găsi derivata unei funcții. [
Var.: (
înv.)
derivațiúne s. f.] – Din
fr. dérivation, lat. derivatio, -onis.