derivat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DERIVÁT, -Ă, derivați, -te, adj., (
II 1)
derivați, s. m., (
II 2, 3, 4)
derivate, s. n. I. 1. Adj. Care derivă (
1) din ceva. ♦ Format prin derivare (
1 b).
2. (Despre cursul unei ape) Abătut din albia sa naturală. ♦ (Despre vehicule) Abătut de pe o cale de comunicație pe alta. ♦ (Despre căi de comunicație, canale) Abătut, ramificat din traseul principal.
II. 1. S. m. (
Chim.) Substanță preparată din alta și care de obicei păstrează structura de bază a substanței din care provine.
2. S. n. Produs industrial extras dintr-o materie primă.
3. S. n. Cuvânt care derivă din alt cuvânt.
4. S. n. Lucru care rezultă, derivă (
1) din altul. –
V. deriva.