deodată (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DEODÁTĂ adv. 1. Pe neașteptate, brusc, subit.
2. În același timp, simultan, concomitent. ◊
Expr. (
Reg.)
A fi deodată cu cineva = a fi de aceeași vârstă cu cineva.
3. (
Reg.) Deocamdată. –
De4 + o + dată.deodată (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))DEODÁTĂ adv. ~ [
Pr.:
deo-] –
De4 + o + dată.deodată (Dicționaru limbii românești, 1939)deodátă (scris și
de-dátă) adv. (
eo dift.). Odată, subit, pe neașteptate. Deocamdată.
deodată (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!deodátă [
deo pron. de-o (tempo lent)/
dfo (tempo rapid)]
(de-o-) adv.deodată (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)deodată adv. pe neașteptate. [Și
dintr’odată EM.].
deodată (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DEODÁTĂ adv. 1. Pe neașteptate, brusc, subit.
2. În același timp, simultan, concomitent. ◊
Expr. (
Reg.)
A fi deodată cu cineva = a fi de aceeași vârstă cu cineva.
3. (
Reg.) Deocamdată. —
De4 +
o +
dată.