denivelare - explicat in DEX

denivelare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DENIVELÁRE, denivelări, s. f. Acțiunea de a denivela și rezultatul ei. ♦ Diferență de nivel între două unități morfologice limitrofe. ♦ Accident de teren ridicat sau coborât pe o suprafață relativ plană. – V. denivela.

denivelare (Dicționar de neologisme, 1986)
DENIVELÁRE s.f. Acțiunea de a (se) denivela și rezultatul ei; diferență de nivel; accident de teren. [< denivela].

denivelare (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DENIVELÁRE s. f. acțiunea de a se denivela. ◊ diferență de nivel. ◊ accident de teren într-o suprafață relativ plană. (< denivela)

denivelare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
deniveláre s. f., g.-d. art. denivelắrii; pl. denivelắri

denivelare (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
denivelare f. Geol. diferența de nivel a scoarței pământești.

denivelare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DENIVELÁRE, denivelări, s. f. Acțiunea de a denivela și rezultatul ei. ♦ Diferență de nivel între două unități morfologice limitrofe. ♦ Accident de teren ridicat sau coborât pe o suprafață relativ plană. — V. denivela.