demoniza (Dicționar de neologisme, 1986)DEMONIZÁ vb. I. tr. (
Rar) A da caracter demonic. [<
demon +
-iza].
demoniza (Marele dicționar de neologisme, 2000)DEMONIZÁ vb. tr. a da caracter demonic. (< demon + -iza)
demoniza (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*demonizá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
demonizeázădemoniza (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DEMONIZÁ, demonizez, vb. I.
Tranz. A da caracter demonic; a atrage de partea diavolului, a răului. —
Demon +
suf. -iza.demonizà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)demonizà v. a personifica într’un demon:
poporul, demonizează febra.