demonetiza (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DEMONETIZÁ, demonetizez, vb. I.
1. Tranz. A scoate, a retrage din circulație anumite monede.
2. Refl. (Despre monede) A se devaloriza. ♦
Fig. A-și pierde, a-și reduce valoarea; a se deprecia, a se banaliza. – Din
fr. démonétiser.demonetiza (Dicționar de neologisme, 1986)DEMONETIZÁ vb. I. tr. (
Fin.) A scoate din circulație (o monedă). ♦
refl. (
Fig.; despre monede) A se devaloriza, a se deprecia. ♦ A se discredita. [< fr.
démonétiser].
demonetiza (Marele dicționar de neologisme, 2000)DEMONETIZÁ vb. I. tr. 1. a retrage din circulație monede, mărci și efecte poștale etc. 2. a devaloriza, a deprecia. II. refl. a se devaloriza. ◊ (fig.) a se discredita, a se banaliza. (< fr.
démonétiser)
demonetiza (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)demonetizá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
demonetizeázădemonetiza (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DEMONETIZÁ, demonetizez, vb. I.
1. Tranz. A scoate, a retrage din circulație anumite monede.
2. Refl. (Despre monede) A se devaloriza. ♦
Fig. A-și pierde, a-și reduce valoarea; a se deprecia, a se banaliza. — Din
fr. démonétiser.demonetizà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)demonetizà v.
1. a lua monedei valoarea-i legală;
2. fig. a depreția.