democrat - explicat in DEX

democrat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DEMOCRÁT, -Ă, democrați, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Adept) al democrației. 2. Adj. Democratic. – Din fr. démocrate.

democrat (Dicționar de neologisme, 1986)
DEMOCRÁT, -Ă adj. Referitor la democrație, care aparține democrației; democratic. // s.m. și f. Adept al democrației. [< fr. démocrate].

democrat (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DEMOCRÁT, -Ă I. adj., s. m. f. (adept) al democrației. ♦ ~ți revoluționari = ideologi și militanți ai revoluției burghezo-democratice, care au luptat consecvent pentru desființarea iobăgiei și lichidarea rânduielilor feudale; partid ~ = partid cu orientare democrată; ~-creștin = membru al unui partid democrat care adoptă principiile creștinismului. II. adj. democratic. (< fr. démocrate)

democrat (Dicționaru limbii românești, 1939)
*democrát, -ă adj. De democrațĭ: Romînia este o țară democratică. Adv. În mod democratic.

democrat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
democrát (-mo-crat) adj. m., s. m., pl. democráți; adj. f., s. f. democrátă, pl. democráte

democrat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
democrat m. partizan al democrației.

democrat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DEMOCRÁT, -Ă, democrați, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Adept) al democrației. 2. Adj. Democratic. ◊ Democrat-creștin = (despre partide) care adoptă principiul democrației creștine; (despre persoane) care face parte dintr-un astfel de partid. — Din fr. démocrate.