demistifica (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DEMISTIFICÁ, demistífic, vb. I.
Tranz. A face ca un lucru, o idee să-și piardă caracterul mistificator. ♦ A demitiza. – După
fr. démystifier.demistifica (Dicționar de neologisme, 1986)DEMISTIFICÁ vb. I. tr. A înlătura o mistificare, o eroare, o minciună. [Cf. it.
demistificare, fr.
démystifier].
demistifica (Marele dicționar de neologisme, 2000)DEMISTIFICÁ vb. tr. a înlătura o mistificare, o minciună. ◊ a demitiza. (după fr.
démystifier)
demistifica (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*demistificá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
demistíficădemistifica (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DEMISTIFICÁ, demistífic, vb. I.
Tranz. A face ca un lucru, o idee să-și piardă caracterul mistificator. ♦ A demitiza. — După
fr. démystifier.