demențial - explicat in DEX

demențial (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DEMENȚIÁL, -Ă, demențiali, -e, adj. Caracteristic unui nebun, care denotă nebunie. [Pr.: -ți-al] – Din fr. démentiel.

demențial (Dicționar de neologisme, 1986)
DEMENȚIÁL, -Ă adj. De om dement; nebunesc. [Pron. -ți-al. / cf. fr. démentiel].

demențial (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DEMENȚIÁL, -Ă adj. dement. (< fr. démentiel)

demențial (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
demențial, -ă, demențiali, -e adj. extraordinar, minunat, formidabil.

demențial (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
demențiál (-ți-al) adj. m., pl. demențiáli; f. demențiálă, pl. demențiále

demențial (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DEMENȚIÁL, -Ă, demențiali, -e, adj. Caracteristic unui nebun, care denotă nebunie. [Pr.: -ți-al] — Din fr. démentiel.