delapidator (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DELAPIDATÓR, -OÁRE, delapidatori, -oare, s. m. și
f. Persoană care delapidează. – Din
fr. dilapidateur.delapidator (Dicționar de neologisme, 1986)DELAPIDATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care face o delapidare. [Var.
dilapidator, -oare s.m.f. / cf. fr.
dilapidateur].
delapidator (Marele dicționar de neologisme, 2000)DELAPIDATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care săvârșește o delapidare. (după fr.
dilapidateur)
delapidator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)delapidatór s. m.,
pl. delapidatóridelapidator (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DELAPIDATÓR, -OÁRE, delapidatori, -oare, s. m. și
f. Persoană care delapidează. — Din
fr. dilapidateur.