deictic - explicat in DEX

deictic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DEÍCTIC, -Ă, deictici, -ce, adj. Care arată, care demonstrează, care întărește un sens. – Din fr. déictique.

deictic (Dicționar de neologisme, 1986)
DEÍCTIC, -Ă adj. (gram.) Care arată, demonstrează; care întărește un sens. [Pron. de-ic-. / < fr. déictique, lat. deicticus, cf. gr. deiktikos – demonstrativ].

deictic (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DEÍCTIC, -Ă adj. (despre cuvinte) care arată, demonstrează; care întărește un sens. (< fr. déictique)

deictic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
deíctic¹ adj. m., pl. deíctici; f. deíctică, pl. deíctice

deictic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
deíctic² s. n., pl. deíctice

deictic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DEÍCTIC, -Ă, deictici, -ce, adj. Care arată, care demonstrează, care întărește un sens. — Din fr. déictique.