degudronare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DEGUDRONÁRE, degudronări, s. f. Acțiunea de
a degudrona și rezultatul ei. –
V. degudrona.degudronare (Dicționar de neologisme, 1986)DEGUDRONÁRE s.f. Acțiunea de a degudrona și rezultatul ei. [<
degudrona].
degudronare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)degudronáre (-gu-dro-) s. f.,
g.-d. art. degudronắrii; pl. degudronắridegudronare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DEGUDRONÁRE, degudronări, s. f. Acțiunea de
a degudrona și rezultatul ei.
V. degudrona.