degringoladă - explicat in DEX

degringoladă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DEGRINGOLÁDĂ, degringolade, s. f. Prăbușire, rostogolire rapidă, cădere. ♦ Fig. Decădere treptată, degradare progresivă, ruinare. – Din fr. dégringolade.

degringoladă (Dicționar de neologisme, 1986)
DEGRINGOLÁDĂ s.f. Prăbușire, rostogolire. ♦ (Fig.) Decădere progresivă, treptată, ruinare. [< fr. dégringolade].

degringoladă (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DEGRINGOLÁDĂ s. f. 1. prăbușire, rostogolire. 2. (fam.) decădere, ruinare progresivă, degradare. (< fr. dégringolade)

degringoladă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DEGRINGOLÁDĂ, degringolade, s. f. 1. Prăbușire, rostogolire rapidă, cădere. 2. Fig. Decădere treptată, degradare progresivă, ruinare. – Din fr. dégringolade.

degringoladă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
degringoládă (de-grin-) s. f., g.-d. art. degringoládei; pl. degringoláde

degringoladă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DEGRINGOLÁDĂ, degringolade, s. f. Prăbușire, rostogolire rapidă, cădere. ♦ Fig. Decădere treptată, degradare progresivă, ruinare. — Din fr. dégringolade.