decompoziție (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DECOMPOZIȚÍE, decompoziții, s. f. Determinare, prin analiză sau prin calcul, a caracteristicilor tehnice ale materiei prime folosite la confecționarea unui obiect dintr-o țesătură sau dintr-un tricot. [
Var.:
decompozițiúne s. f.] – Din
fr. décomposition.