darabană (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DARABÁNĂ, darabane, s. f. 1. Tobă (mică). ◊
Expr. A bate darabana = a divulga, a da în vileag un secret; a bate toba.
A bate darabana în (sau
pe) ceva = a bate ritmic în ceva.
A vinde (sau
a cumpăra) la darabană = a vinde (sau a cumpăra) la mezat.
A face (cuiva)
spatele darabană = a bate zdravăn (pe cineva).
2. Roată de transmisie făcută din lemn, folosită în anumite instalații de săpare a sondelor. – Din
ucr.,
pol. taraban.