dantela - explicat in DEX

dantela (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DANTELÁ, dantelez, vb. I. Tranz. A tăia, a cresta marginea unui lucru, dându-i aspectul unei dantele. – Din fr. denteler.

dantela (Dicționar de neologisme, 1986)
DANTELÁ vb. I. tr. A cresta pe margini (un lucru), a face ca o dantelă. [< fr. denteler].

dantela (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DANTELÁ vb. tr. a cresta pe margini (un lucru), a da aspect de dantelă. (< fr. danteler)

dantela (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
dantelá (a ~) vb., ind. prez. 3 danteleáză

dantela (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DANTELÁ, dantelez, vb. I. Tranz. A tăia, a cresta marginea unui lucru, dându-i aspectul unei dantele. — Din fr. denteler.