damf - explicat in DEX

damf (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DAMF, damfuri, s. n. (Fam.) Miros dezagreabil, caracteristic (de alcool) pe care îl exală cineva sau ceva. – Din germ. Dampf.

damf (Dicționar de neologisme, 1986)
DAMF s.n. Abur. ♦ (Fam.) Miros de alcool pe care îl exală cineva sau ceva. [< germ. Dampf].

damf (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
damf (-fúri), s. n. – 1. Presiune, mai ales exercitată de unele gaze. – 2. (Arg.) Curaj, avînt. Germ. Dampf „vapor” (Iordan, BF, VII, 225).

damf (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DAMF s. n. (fam.) miros de alcool pe care îl exală cineva sau ceva. (< germ. Dampf)

damf (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
damf (fam.) s. n., pl. dámfuri

damf (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DAMF, damfuri, s. n. (Fam.) Miros dezagreabil, caracteristic (de alcool) pe care îl exală cineva sau ceva. — Din germ. Dampf.