damblagire (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DAMBLAGÍRE, damblagiri, s. f. Acțiunea de
a (se) damblagi și rezultatul ei; paralizare. –
V. damblagi.damblagire (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)damblagíre (
pop.)
s. f.,
g.-d. art. damblagírii; pl. damblagíridamblagire (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DAMBLAGÍRE, damblagiri, s. f. (
Pop.) Acțiunea de
a (se) damblagi și rezultatul ei; paralizare. —
V. damblagi.