dagherotip (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DAGHEROTÍP s. n. v. daghereotip.dagherotip (Dicționar de neologisme, 1986)DAGHEROTÍP s.n. v.
daghereotip.
dagherotip (Dicționaru limbii românești, 1939)*dagherotip n., pl.
urĭ (d.
Daguerre, un inventator francez, și
tip; fr.
dagueréotype). Un fel de aparat fotografic vechĭ.
dagherotip (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!dagherotíp (
înv.)
s. n.,
pl. dagherotípuridagherotip (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)dagherotip n. instrument întrebuințat la dagherotipie.
dagherotip (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DAGHEROTÍP, dagherotipuri, s. n. (
Înv.)
1. Aparat de dagherotipie.
2. Imagine obținută prin dagherotipie. [
Var.:
daghereotíp s. n.] — Din
fr. daguerréotype.