cuscută (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CUSCÚTĂ, cuscute, s. f. Nume dat mai multor specii de plante parazite care se răsucesc pe tulpinile plantelor-gazdă, din care își extrag hrana; torțel. – Din
fr. cuscute.cuscută (Dicționar de neologisme, 1986)CUSCÚTĂ s.f. Plantă parazită, fără clorofilă, care trăiește mai ales pe trifoi și pe lucernă; (
pop.) torțel. [< fr.
cuscute].
cuscută (Marele dicționar de neologisme, 2000)CUSCÚTĂ s. f. plantă parazită cu tulpina filiformă, subțire, fără clorofilă, pe trifoi și pe lucernă; torțel. (< fr.
cuscute, lat.
cuscuta)
cuscută (Dicționaru limbii românești, 1939)*cúscută f., pl.
e (it.
cúscuta, fr.
cuscute, d. ar.
kušut, care vine d. vgr.
kosýtas, cuscută).
Bot. Tortel, ș. a.
cuscută (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cuscútă s. f.,
g.-d. art. cuscútei; pl. cuscútecuscută (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CUSCÚTĂ, cuscute, s. f. Nume dat mai multor specii de plante parazite care se răsucesc pe tulpinile plantelor-gazdă, din care își extrag hrana; torțel. — Din
fr. cuscute.