cuscru (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CÚSCRU, cuscri, s. m. Tatăl unuia dintre soți în raport cu părinții celuilalt soț; (la
pl.) părinții unuia dintre soți în raport cu părinții celuilalt soț. –
Lat. consoc(e)rum.cuscru (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)cúscru (cúscri), s. m. –
1. Grad de rudenie spirituală între părinții soților. –
2. Impropriu, gradul de rudenie spirituală între fratele unui soț și fratele soției. –
3. În unele regiuni, martorul de cununie al miresei. –
4. Cumătru. –
5. Plantă (Pulmonaria officinalis). –
Mr. cuscru, cuscur, megl.,
istr. cuscru. Lat. consǒcer (Pușcariu 464; REW 2166; DAR; Philippide, II, 638),
cf. alb. krušk, vegl. consegro, sp. consuegro. Termen general răspîndit (ALR, I, 265).
Der. cuscrie (
var. cuscrenie),
s. f. (gradul de rudenie între cuscri);
cuscră, s. f. (mama unuia dintre soți în raport cu mama celuilalt);
cuscret, s. n. (rude, neamuri);
încuscri, vb. (a-și căsători copiii, a deveni cuscri);
cuscrișor, s. m. (plantă, Pulmonaria officinalis). Din
rom. provin
bg. kuskr (Capidan,
Raporturile, 232) și
mag. kuszkura (Edelspacher 16).
cuscru (Dicționaru limbii românești, 1939)cúscru, cúscră s., pl.
ĭ, e (lat.
cón-socer, cón-socra. D. rom. vine alb.
krušk, kruškă, ung.
kuszkura. V.
socru). Tatăl și mama mireluĭ și mireseĭ între eĭ. Rudă pin [!] alianță maĭ depărtată. V.
cumătru.cuscru (Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, 2011)cúscru, -i, s.m. – Tatăl unuia dintre soți în raport cu părinții celuilalt soț: „Aceia nu-s nori de ploaie, / Că-s cuscri, nuntașii tăi” (Bilțiu 1990: 35). – Lat. consoc(e)rum.
cuscru (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cúscru s. m.,
art. cúscrul; pl. cúscri, art. cúscriicuscru (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)cuscru m.
1. socru în raport cu alt socru, rudă prin căsătoria fiului cu fiica celuilalt;
2. rudă mai depărtată. [Lat.: CONSOCRUM].
cuscru (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CÚSCRU, cuscri, s. m. Tatăl unuia dintre soți în raport cu părinții celuilalt soț; (la
pl.) părinții unuia dintre soți în raport cu părinții celuilalt soț. —
Lat. consoc(e)rum.