curcubețică (Dicționaru limbii românești, 1939)curcubețícă f., pl.
ele (d.
curcubătă). O plantă erbacee veninoasă agățătoare cucurbitacee care produce niște bace negre, (
bryonia alba). Tărtăcuță. Renf, lepădătoare, măru lupuluĭ, o buruĭană cu florĭ galbene și cu fructu ca o cápsulă care atîrnă (
aristolochia clematitis).