cunico (Dicționar de neologisme, 1986)
CÚNICO s.n. (Metal.) Aliaj de cupru, nichel și cobalt. [< fr. cunico, cf. Cu(pru) + Ni(chel) + Co(balt)].
cunico (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CÚNICO s. n. aliaj de cupru, nichel și cobalt. (< fr. cunico)