cuculă - explicat in DEX

cuculă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CUCÚLĂ, cucule, s. f. Veșmânt cu glugă purtat de călugării catolici, confecționat din stofă groasă și aspră. – Din fr. cuculle, lat. cucullus.

cuculă (Dicționar de neologisme, 1986)
CUCÚLĂ s.f. Veșmânt cu glugă purtat de călugării catolici, confecționat din stofă groasă și aspră. [< lat. cucullus, cf. fr. cuculle].

cuculă (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CUCÚLĂ s. f. 1. veșmânt cu glugă din stofă groasă și aspră, purtat de călugării catolici. 2. (bot.) organ concav în formă de capișon. (< fr. cuculle, lat. cucullus, glugă)

cuculă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cucúlă s. f., g.-d. art. cucúlei; pl. cucúle

cuculă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CUCÚLĂ, cucule, s. f. Veșmânt cu glugă purtat de călugării catolici, confecționat din stofă groasă și aspră. — Din fr. cuculle, lat. cucullus.