croșeu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CROȘÉU, croșee, s. n. Lovitură laterală scurtă, la box, dată adversarului la cap sau la corp, în care brațul este îndoit și nemișcat din cot, formând cu antebrațul un unghi de aproximativ 45°. – Din
fr. crochet.croșeu (Dicționar de neologisme, 1986)CROȘÉU s.n. Lovitură la box dată din apropierea corpului, cu brațul îndoit. [Pron.
-șeu. / < fr.
crochet].
croșeu (Marele dicționar de neologisme, 2000)CROȘÉU s. n. (box) lovitură din apropierea corpului, cu brațul îndoit. (< fr.
chrochet)
croșeu (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)croșéu s. n.,
art. croșéul; pl. croșéecroșeu (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CROȘÉU, croșee, s. n. Lovitură laterală scurtă, la box, dată adversarului la cap sau la corp. — Din
fr. crochet.