cripalcă - explicat in DEX

cripalcă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CRIPÁLCĂ, cripălci, s. f. (Reg.) Cordenci la războiul de țesut. – Din bg. krepalka.

cripalcă (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
cripálcă (cripắlci), s. f. – Piedică la războiul de țesut. Sl. krepelŭ „băț” (DAR). În Munt.

cripalcă (Dicționaru limbii românești, 1939)
cripálcă f., pl. e și ălcĭ (bg.) Sud. O scîndurică cu găurĭ care servește ca opritoare a sululuĭ la războĭ.

cripalcă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cripálcă (reg.) s. f., g.-d. art. cripắlcii; pl. cripắlci

cripalcă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
cripalcă f. Munt. scândurica răsboiului, numită Mold. cățel. [Origină necunoscută].

cripalcă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CRIPÁLCĂ, cripălci, s. f. (Reg.) Cordenci la războiul de țesut. — Din bg. krepalka.