cremalieră (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CREMALIÉRĂ, cremaliere, s. f. Organ de mașină având forma unei bare dințate pe care se angrenează o roată cilindrică dințată, pentru a transforma o mișcare de rotație într-o mișcare de translație și invers. [
Pr.:
-li-e-] – Din
fr. crémaillère.cremalieră (Dicționar de neologisme, 1986)CREMALIÉRĂ s.f. Bară dințată care se angrenează cu o roată dințată, folosită la cricuri, la mașini-unelte etc. [Pron.
-li-e-. / < fr.
crémaillère].
cremalieră (Marele dicționar de neologisme, 2000)CREMALIÉRĂ s. f. 1. bară dințată dreaptă care se angrenează cu o roată dințată cilindrică folosită la cricuri, la unele mașini-unelte etc. pentru transformarea mișcării de rotație în mișcare de translație și invers. 2. traseu de tranșee și șanțuri de comunicație, având forma unor trepte foarte largi. (< fr.
crémaillère)
cremalieră (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cremaliéră (-li-e-) s. f.,
g.-d. art. cremaliérei; pl. cremaliérecremalieră (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CREMALIÉRĂ, cremaliere, s. f. Organ de mașină având forma unei bare dințate, care angrenează o roată cilindrică dințată, servind la transformarea mișcării de rotație în mișcare de translație și invers. [
Pr.:
-li-e-] — Din
fr. crémaillère.