cratimă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CRÁTIMĂ, cratime, s. f. Semn grafic (-) folosit pentru a lega două sau mai multe cuvinte care se pronunță împreună, pentru a despărți cuvintele în silabe etc.; liniuță de unire. – Din
ngr. krátima.