craniometrie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CRANIOMETRÍE s. f. Parte a antropometriei care se ocupă cu măsurarea dimensiunilor craniului și a indicilor cranieni. [
Pr.:
-ni-o-] – Din
fr. craniométrie.craniometrie (Dicționar de neologisme, 1986)CRANIOMETRÍE s.f. Ramură a antropologiei care furnizează date asupra caracterelor și dezvoltării capului la om. [Gen.
-iei. / < fr.
crâniométrie, cf. gr.
kranion – craniu,
metron – măsură].
craniometrie (Marele dicționar de neologisme, 2000)CRANIOMETRÍE s. f. ramură a antropologiei care se ocupă cu luarea dimensiunilor și a indicilor craniului. (< fr.
crâniométrie)
craniometrie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)craniometríe (-ni-o-me-tri-) s. f.,
art. craniometría, g.-d. craniometríi, art. craniometríeicraniometrie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CRANIOMETRÍE s. f. Parte a antropometriei care se ocupă cu măsurarea dimensiunilor craniului și cu determinarea indicilor cranieni. [
Pr.:
-ni-o-] — Din
fr. crâniométrie.