crampona (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CRAMPONÁ, cramponéz, vb. I.
Refl. A se agăța cu desperare de ceva sau de cineva;
fig. a se ține morțiș, scai de ceva sau de cineva, a nu voi să renunțe, a se strădui din toate puterile să păstreze ceva. – Din
fr. cramponner.crampona (Dicționar de neologisme, 1986)CRAMPONÁ vb. I. refl. A se agăța puternic de ceva sau de cineva (pentru a obține ceva); (
fig.) a se ține scai, morțiș de ceva sau de cineva. [< fr.
cramponner].
crampona (Marele dicționar de neologisme, 2000)CRAMPONÁ vb. refl. a se agăța cu desperare de ceva sau de cineva; (fig.) a se ține scai de ceva sau de cineva. (< fr.
cramponner)
crampona (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!cramponá (a se ~) vb. refl.,
ind. prez. 3
se cramponeázăcrampona (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CRAMPONÁ, cramponéz, vb. I.
Refl. A se agăța cu desperare de ceva sau de cineva;
fig. a se ține morțiș, scai de ceva sau de cineva, a nu voi să renunțe, a se strădui din toate puterile să păstreze ceva. — Din
fr. cramponner.