cotlet (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)COTLÉT, cotlete, s. n. 1. Sortiment de carne, împreună cu osul, tăiată din partea superioară a coastelor; antricot.
2. (La
pl.) Favoriți. – Din
fr. côtelette.cotlet (Dicționar gastronomic explicativ, 2003)COTLET, cotlete, s.n. Piesă cuprinzând osul și carnea aferentă, decupată din partea superioară a coastelor de la batal, miel, porc, vițel, cerb, căprioară. Prin
cotlet de pasăre se înțelege pieptul de pasăre dezosat și curățat de pieliță, fiecare jumătate fiind servită pe osul aferent de la aripă, scurtat corespunzător.
cotlet (Dicționar de neologisme, 1986)COTLÉT s.n. 1. Coastă de porc, de vițel sau de berbec împreună cu bucata corespunzătoare de carne.
2. (
La pl.; fam.) Favoriți. [< fr.
côtelette].
cotlet (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)cotlét (cotléte), s. n. –
1. Antricot. –
2. (
S. m.) Favoriți. –
Var. (1)
cotletă. Fr. côtelette.cotlet (Marele dicționar de neologisme, 2000)COTLÉT s. n. 1. antricot. 2. (pl.) favoriți (III). (< fr.
côtelette)
cotlet (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cotlét (antricot)
(co-tlet) s. n.,
pl. cotlétecotlet (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)COTLÉT, cotlete, s. n. 1. Sortiment de carne, împreună cu osul, tăiată din partea superioară a coastelor; antricot.
2. (La
pl.) Favoriți. — Din
fr. côtelette.