cotizație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)COTIZÁȚIE, cotizații, s. f. Sumă fixă plătită periodic de membrii unei asociații, ai unei organizații etc.;
p. ext. contribuție bănească la o cheltuială comună. [
Var.:
cotizațiúne s. f.] – Din
fr. cotisation.cotizație (Dicționar de neologisme, 1986)COTIZÁȚIE s.f. Sumă pe care o plătesc periodic membrii unei organizații, ai unei asociații etc. (în funcție de veniturile pe care le au); (
p. ext.) contribuție bănească la o cheltuială comună. [Gen.
-iei, var.
cotizațiune s.f. / < fr.
cotisation].
cotizație (Marele dicționar de neologisme, 2000)COTIZÁȚIE s. f. sumă fixă stabilită în funcție de venit pe care o plătesc periodic membrii unei organizații, asociații etc.; contribuție bănească la o cheltuială comună. (< fr.
cotisation)
cotizație (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cotizáție (-ți-e) s. f.,
art. cotizáția (-ți-a); pl. cotizáții, art. cotizáțiile (-ți-i-)cotizație (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)COTIZÁȚIE, cotizații, s. f. Sumă fixă plătită periodic de membrii unei asociații, ai unei organizații etc.;
p. ext. contribuție bănească la o cheltuială comună. [
Var.:
cotizațiúne s. f.] — Din
fr. cotisation.