cosmobiologie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)COSMOBIOLOGÍE s. f. Disciplină care cercetează problemele vieții în cosmos. [
Pr.:
-bi-o-] – Din
fr. cosmobiologie.cosmobiologie (Dicționar de neologisme, 1986)COSMOBIOLOGÍE s.f. Astrobiologie. [Gen.
-iei. / < fr.
cosmobiologie].
cosmobiologie (Marele dicționar de neologisme, 2000)COSMOBIOLOGÍE s. f. exobiologie. (< fr.
cosmobiologie)
cosmobiologie (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)COSMOBIOLOGÍE ({s]
cosmo +
biologie) s.f Ramură a a biologiei care studiază viața și manifestările ei în afara spațiului terestru. A luat naștere ca preocupare teoretică în 1949, printr-o ramură a sa – medicina spațială, iar ca domeniu aplicativ de investigare după lansarea pe orbită, în 1957, de către U.R.S.S., a unei nave cu un mamifer; biologie spațială.
cosmobiologie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cosmobiologíe (-bi-o-) s. f.,
art. cosmobiología, g.-d. cosmobiologíi, art. cosmobiologíeicosmobiologie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)COSMOBIOLOGÍE s. f. Disciplină care cercetează problemele vieții în cosmos. [
Pr.:
-bi-o-] — Din
fr. cosmobiologie.