cosemna (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)COSEMNÁ, cosemnéz, vb. I.
Tranz. A semna împreună cu altcineva un act, o lucrare etc. –
Co- +
semna.cosemna (Marele dicționar de neologisme, 2000)COSEMNÁ vb. tr. a semna, împreună cu altcineva un act, o lucrare. (< co- + semna)
cosemna (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)COSEMNÁ, cosemnéz, vb. I.
Tranz. A semna împreună cu altcineva un act, o lucrare etc. —
Co- +
semna.